**Duo Zi și Noapte** Noaptea cădea încet peste satul uitat Accesorii Bețe de buxus x20 lume, iar lumina lunii arginta acoperișurile de paie și drumul de pământ. Duo Zi stătea pe pragul casei bătrâne, privind cerul Duo Zi și Noapte de stele care străluceau ca niște pietre prețioase aruncate pe o pânză neagră. Auzise de multe ori poveștile bunicii despre cum noaptea aduce răspunsuri la întrebările pe care ziua nu le poate rezolva. Astăzi, inima lui era plină de neliniște: plecase orașul pentru a munci, dar acum se întorcea, nesigur dacă alegerea lui a fost corectă. Vântul adăposte adierea rece a nopții de toamnă și aducea mirosul de fân uscat și mere coapte din livada din apropiere. O bufniță țipă undeva departe, iar lumea părea să fie învăluită într-o liniște adâncă care-i liniștea gândurile neliniștite. Duo Zi a inspirat adânc. În liniștea nopții, a înțeles că acasă e mereu locul unde se poate întoarce, oriunde ar merge. Noaptea nu este doar întuneric, ci și timp pentru reflecție, pentru a-și reîncărca sufletul înainte de o nouă zi. A intrat în casă, cu inima mai liniștită ca niciodată, așteptând lumina dimineții.